La ghișeul de evidență a populației, cele mai multe drumuri pierdute au aceeași cauză: lipsește o singură hârtie. Un certificat de naștere uitat acasă, o chitanță neplătită, o declarație de găzduire pe care proprietarul trebuia să o semneze personal. Lista de acte carte de identitate nu este lungă, dar diferă de la o situație la alta, iar diferențele acestea produc majoritatea întoarcerilor din drum. Un dosar pregătit corect se rezolvă în câteva minute la ghișeu; unul incomplet înseamnă încă o zi liberă consumată.
Buletinul, cum îi spune toată lumea deși denumirea oficială este carte de identitate, se eliberează de serviciul public comunitar de evidență a persoanelor din localitatea în care aveți domiciliul. La Oltenița, ca în majoritatea orașelor mici, serviciul funcționează în cadrul primăriei, cu program de lucru cu publicul pe intervale bine stabilite, de regulă dimineața și în două-trei după-amiezi pe săptămână.
Prima carte de identitate, la împlinirea vârstei de 14 ani
Copilul care împlinește 14 ani trebuie să se prezinte personal, însoțit de unul dintre părinți sau de reprezentantul legal. Nu este o formalitate care poate fi rezolvată de mamă sau de tată singuri: minorul semnează cererea în fața funcționarului, iar prezența lui este obligatorie.
Setul de acte carte de identitate cerut la prima eliberare cuprinde cererea tip, completată la ghișeu, certificatul de naștere al minorului în original, actul de identitate al părintelui care îl însoțește, certificatul de căsătorie al părinților ori, după caz, hotărârea de divorț cu stabilirea locuinței minorului, documentul care dovedește adresa de domiciliu și chitanța cu taxa achitată.
Termenul contează. Legea prevede că cererea se depune în cel mult 15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani. Depășirea acestui interval intră în sfera contravențiilor, chiar dacă în practică mulți funcționari se rezumă la o atenționare când întârzierea este mică și explicabilă.
Acte carte de identitate la expirarea valabilității
Valabilitatea este de 4 ani pentru cartea eliberată la 14 ani, 7 ani pentru cea eliberată între 18 și 25 de ani și 10 ani după împlinirea vârstei de 25 de ani. Există și situația cărții de identitate cu valabilitate nelimitată, pentru persoanele care au depășit 55 de ani.
Pentru preschimbare, actele carte de identitate necesare sunt cererea tip, actul de identitate expirat sau care urmează să expire, certificatul de naștere, certificatul de căsătorie dacă sunteți căsătorit, documentul de adresă și dovada plății. Dacă între timp ați divorțat, se adaugă sentința definitivă. Dacă soțul sau soția a decedat, certificatul de deces.
Un detaliu care scapă des: cererea poate fi depusă cu până la 180 de zile înainte de expirare. Merită folosit intervalul acesta, mai ales dacă urmează o călătorie, o vânzare de imobil sau un examen care cere act valabil. După expirare aveți tot 15 zile la dispoziție, iar amenda contravențională se aplică în lipsa unei justificări.
Schimbarea numelui sau a domiciliului
Căsătoria este cel mai frecvent motiv. Persoana care ia numele soțului trebuie să solicite un act nou, iar termenul de 15 zile curge de la data eliberării certificatului de căsătorie. Aceeași regulă se aplică la divorț, dacă se revine la numele anterior, și la schimbarea numelui pe cale administrativă.
Mutarea în altă localitate sau la altă adresă din același oraș atrage aceeași obligație. Dosarul include, pe lângă documentele obișnuite, actul care atestă noua adresă. Aici apar cele mai multe complicații, pentru că nu toată lumea locuiește într-o casă pe numele său.
Situația celor care nu au locuință proprie
Dacă locuiți la părinți, la un frate, la socri sau într-un apartament închiriat, adresa se dovedește prin declarația de primire în spațiu dată de proprietar. Aceasta se completează în fața funcționarului de la evidența populației, ceea ce înseamnă că proprietarul trebuie să vină cu dumneavoastră la ghișeu, cu actul său de identitate și cu documentul de proprietate.
Când deplasarea nu este posibilă, declarația poate fi autentificată la notar sau, dacă persoana se află în străinătate, la misiunea diplomatică ori la consulatul României. Declarația notarială are aceeași valoare, dar costă în plus și cere timp.
Găzduirea poate fi dată de proprietarul imobilului, de titularul contractului de închiriere sau de persoana care deține un drept locativ dovedit. Dacă imobilul are mai mulți coproprietari, este nevoie de acordul tuturor. Un apartament moștenit de trei frați nu poate primi pe cineva la domiciliu cu semnătura unuia singur.
Pierderea, furtul, distrugerea sau deteriorarea actului
Prima reacție corectă în cazul furtului este anunțarea poliției. Dovada eliberată de organul de poliție intră în dosar și vă protejează dacă documentul este folosit abuziv de altcineva. La pierdere simplă nu mai este obligatorie publicarea în presă, procedura fiind simplificată de câțiva ani.
Pentru că lipsește actul de identitate, identificarea se face cu alt document: pașaportul, permisul de conducere, livretul militar sau un act emis de o instituție a statului care conține fotografie. Dacă nu aveți niciunul, funcționarul poate solicita verificări suplimentare, iar procedura se lungește.
Documentul deteriorat, cu fotografia dezlipită sau cu textul ilizibil, se predă la ghișeu și se înlocuiește după aceeași procedură. Un buletin trecut prin mașina de spălat rămâne valabil juridic doar atât timp cât datele se pot citi.
Ce acte carte de identitate se cer, pe fiecare situație
| Situația | Documente suplimentare față de setul de bază |
|---|---|
| Prima eliberare la 14 ani | Prezența minorului și a unui părinte, certificat de căsătorie al părinților sau hotărâre privind locuința minorului |
| Expirarea valabilității | Actul de identitate anterior |
| Schimbarea numelui | Certificat de căsătorie, sentință de divorț sau act de schimbare a numelui |
| Schimbarea domiciliului | Act de proprietate, contract de închiriere sau declarație de găzduire |
| Pierdere sau furt | Dovada de la poliție în caz de furt, un alt document cu fotografie pentru identificare |
Setul de bază, comun aproape tuturor cazurilor, arată astfel:
- cererea tip, completată și semnată la ghișeu;
- certificatul de naștere, în original;
- certificatul de căsătorie, dacă este cazul;
- documentul care dovedește adresa de domiciliu;
- chitanța sau dovada electronică a taxei achitate;
- actul de identitate anterior, când există.
Reședința temporară, o soluție subestimată
Mulți oameni lucrează într-un oraș și au domiciliul în altul. Pentru ei există viza de reședință, aplicată pe verso-ul cărții de identitate, care atestă locuința secundară pentru o perioadă de până la un an, cu posibilitate de prelungire.
Procedura seamănă cu cea de la schimbarea domiciliului: cerere, act de identitate, documentul de adresă sau declarația găzduitorului. Avantajul este că nu pierdeți legătura administrativă cu localitatea de origine și nu trebuie să schimbați medicul de familie sau școala copilului decât dacă doriți.
Reședința se dovedește utilă și în relația cu angajatorul, cu banca sau cu furnizorii de utilități, care cer frecvent o adresă din localitatea în care se prestează serviciul.
Termene, taxe și ce se întâmplă dacă întârziați
Termenul legal de eliberare este de până la 30 de zile de la depunerea cererii, cu posibilitatea prelungirii în cazuri care cer verificări. În practică, în orașele mici, actul este gata în una-două săptămâni, uneori chiar în câteva zile. Serviciile de evidență afișează la avizier data estimată, iar unele trimit notificare prin SMS.
Taxa se achită la casieria primăriei, la ghișeele de plăți sau online, unde funcționează platforma națională de plăți. Valoarea este modestă, la nivelul câtorva zeci de lei, dar chitanța trebuie să însoțească dosarul, nu să fie promisă pentru mai târziu.
Amenda contravențională pentru nesolicitarea actului în termen se situează, de regulă, în ordinul sutelor de lei. Mai important decât amenda este blocajul practic: fără act de identitate valabil nu semnați la notar, nu retrageți bani de la ghișeu, nu vă înscrieți copilul la creșă și nu vă prezentați la concurs.
Cazuri particulare care cer atenție în plus
Cetățenii români născuți în străinătate au nevoie de certificatul de naștere transcris în registrele de stare civilă din România. Fără transcriere, documentul emis de autoritatea străină nu produce efecte la ghișeu, oricât de corect ar fi tradus și apostilat. Transcrierea se face la starea civilă a primăriei și durează, în funcție de complexitatea dosarului, de la câteva săptămâni la câteva luni.
Situația similară apare la căsătoriile încheiate în afara țării, unde certificatul trebuie transcris înainte de a fi folosit pentru schimbarea numelui pe actul de identitate. Cine se întoarce definitiv în România după o perioadă lungă de muncă în altă țară face bine să înceapă cu starea civilă și abia apoi să treacă la evidența persoanelor.
Persoanele fără adresă de domiciliu, aflate în situație de vulnerabilitate, pot obține carte de identitate cu domiciliul la sediul serviciului public de asistență socială sau la o instituție care le oferă găzduire. Procedura există și funcționează, dar presupune o anchetă socială și colaborarea cu direcția de asistență socială din localitate.
Sfaturi practice pentru ziua depunerii
Programarea online, acolo unde serviciul o pune la dispoziție, scutește de coadă. Verificați site-ul primăriei sau pagina oficială a instituției înainte de a pleca de acasă; unele servicii lucrează cu programare exclusiv, altele o folosesc doar pentru anumite intervale orare.
Fotografia se face la ghișeu, cu aparatul instituției. Nu mai trebuie să mergeți la un studio foto. Prezentați-vă fără ochelari cu lentile colorate, fără pălărie și fără accesorii care acoperă fața. Ochelarii de vedere sunt acceptați dacă rama nu ascunde ochii, iar sticla nu reflectă lumina.
Înainte de a semna cererea, citiți datele afișate pe ecran sau tipărite pe formular: numele complet, prenumele părinților, locul nașterii, adresa cu număr de bloc, scară și apartament. O literă greșită în numele străzii înseamnă un act care trebuie refăcut, cu tot drumul reluat de la capăt.
Un dosar verificat acasă, cu documentele așezate în ordine și cu chitanța prinsă deasupra, transformă o vizită la evidența populației într-o formalitate de zece minute.
Ultimul sfat ține de organizare: păstrați copii după actele importante într-un dosar separat sau scanate pe telefon. Nu înlocuiesc originalele la ghișeu, dar ajută enorm când trebuie să reconstituiți rapid o situație, mai ales după o pierdere. Iar când primiți noul document, verificați încă o dată datele înscrise pe el, înainte de a pleca de la ghișeu. Corectarea pe loc a unei erori de tipărire durează mult mai puțin decât o sesizare depusă peste două săptămâni.
Pentru persoanele vârstnice sau imobilizate există posibilitatea preluării cererii la domiciliu, prin deplasarea unei echipe a serviciului de evidență. Solicitarea se face telefonic sau printr-o cerere depusă de un membru al familiei, iar echipa vine cu echipamentul mobil de fotografiere și de preluare a semnăturii. Aceeași procedură funcționează și pentru persoanele internate în unități sanitare sau în centre de îngrijire, cu acordul conducerii instituției.
