Compostul este un amestec de resturi organice care se descompun controlat, cu ajutorul aerului, al umezelii și al microorganismelor din sol, până devin un material întunecat, care miroase a pământ de pădure. Nu e o tehnică nouă și nu cere utilaje: ajunge un colț de curte, o ladă din scânduri sau un container cumpărat. Toamna e un moment bun să începi, pentru că ai la îndemână frunze, iarbă tăiată și resturi de la ultimele recolte.
Ce se potrivește în grămadă
Regula simplă este să amesteci două tipuri de materiale. Cele „verzi” sunt umede și bogate în azot: cojile de legume și fructe, zațul de cafea, iarba proaspăt cosită, resturile de la plante. Cele „brune” sunt uscate și bogate în carbon: frunzele căzute, paiele, crengile mărunțite, cartonul simplu, hârtia neimprimată colorat.
Fără partea brună, grămada devine o masă lipicioasă care miroase urât. Fără partea verde, procesul stagnează ani de zile. Pornește cu două-trei părți brune la o parte verde și ajustează după aspect.
Ce nu are ce căuta acolo
Unele resturi atrag rozătoare, produc mirosuri sau pot răspândi boli. Evită, în special, aceste categorii:
- carnea, peștele și oasele;
- lactatele și uleiul de la prăjit;
- excrementele de câine sau de pisică;
- plantele bolnave sau buruienile cu semințe coapte;
- cenușa de la lemn tratat și hârtia lucioasă.
În tabelul de mai jos găsești o privire rapidă asupra celor mai frecvente resturi din bucătărie.
| Rest | Se pune în compost? | Observație |
|---|---|---|
| Coji de legume | Da | Mărunțește-le |
| Zaț de cafea | Da | Cu moderație |
| Coji de ouă | Da | Sfărâmate |
| Resturi de carne | Nu | Atrag rozătoare |
| Lactate | Nu | Miros puternic |
| Frunze uscate | Da | Material brun |
Cum îl întreții lună de lună
Grămada are nevoie de aer, așa că o răscolești cu o furcă la două-trei săptămâni. Umezeala trebuie să semene cu un burete stors: dacă aluneci pe ea cu mâna și iese apă șiroaie, e prea ud; dacă se sfărâmă ca praful, adaugă puțină apă. Mărunțirea resturilor grăbește totul, deoarece microorganismele lucrează mai repede pe bucăți mici.
Vara, compostul poate fi gata în trei-patru luni. Iarna procesul încetinește mult, dar nu se oprește complet. O grămadă pornită acum va fi folosibilă, de regulă, primăvara viitoare sau chiar mai târziu, în funcție de temperatură.
Cum folosești produsul final
Compostul copt are culoare închisă, structură sfărâmicioasă și miros plăcut. Îl poți amesteca în stratul superior al solului din straturile de legume, îl poți presăra în jurul pomilor sau îl poți folosi ca mulci. Dacă planifici pomi noi, vezi și cum se plantează pomii fructiferi în curte, unde un sol bine hrănit face diferența. Pentru lucrările de sezon, merită citit și ce mai poți face în grădină înainte de primul îngheț.
Compostul nu înlocuiește orice îngrășământ, dar ajută solul să rețină apa și să rămână afânat. Dacă vrei să economisești și în casă, poți lega obiceiul de alte mici schimbări din gospodărie.
Greșeli frecvente și cum le repari
Grămada prea mică sau prea răspândită
O grămadă de câțiva zeci de centimetri nu păstrează căldura și procesul merge greu. Ideal este un volum de aproximativ un metru cub, în care temperatura urcă și microorganismele lucrează bine. Dacă spațiul e mic, folosește un container închis, care păstrează umezeala și ține la distanță animalele.
Prea mult dintr-un singur material
Un strat gros de iarbă proaspătă se compactează și produce mirosuri. Un strat gros de frunze uscate se descompune foarte încet. Soluția este să alternezi straturi subțiri, de câțiva centimetri, și să le amesteci din când în când. Dacă ai multă iarbă, las-o întâi la uscat o zi sau două.
Lipsa răbdării
Mulți oameni scot compostul înainte să fie gata și apoi observă că plantele nu se simt mai bine. Un material necoapt poate lega temporar azotul din sol și poate încălzi rădăcinile. Așteaptă până capătă aspect de pământ și nu mai recunoști resturile. Dacă ești nerăbdător, cerne materialul printr-o sită: partea fină o folosești, iar bucățile mari se întorc în grămadă.
Un compost bine condus nu atrage muște în număr mare și nu miroase supărător. Dacă observi rozătoare, verifică dacă nu ai pus resturi interzise, acoperă mereu resturile proaspete cu un strat uscat și, dacă e nevoie, protejează lada cu plasă metalică fină. Vecinii vor aprecia și ei ordinea.
Ce merită reținut despre compostul de casă
- Amestecă materiale umede (verzi) cu materiale uscate (brune).
- Evită carnea, lactatele, uleiul și excrementele animalelor de companie.
- Răscolește grămada periodic și ține umezeala ca a unui burete stors.
- Iarna procesul merge încet, deci pornește din timp.
- Folosește compostul copt ca amendament pentru sol sau ca mulci.
Întrebări frecvente
Cât durează până se face compostul?
Depinde de temperatură, de mărunțirea resturilor și de cât de des răscolești grămada. Vara poate dura câteva luni, iar iarna mult mai mult. Un compost bine întreținut e gata, de obicei, într-un sezon sau două.
De ce miroase urât grămada mea?
De obicei e prea umedă sau are prea multe resturi verzi. Adaugă frunze uscate, carton rupt sau paie și răscolește bine. Mirosul trebuie să dispară în câteva zile.
Pot face compost la bloc?
Se poate, dar cu soluții mici, cum ar fi un container închis sau o ladă pe balcon, ținute cu grijă. Dacă nu ai spațiu, întreabă dacă în cartier există un punct comun de compostare.
Pot pune frunze de nuc sau de brad?
Frunzele de nuc și acele de brad se descompun greu și pot acidifica amestecul. Le poți folosi, dar în cantități mici și bine mărunțite, amestecate cu alte materiale.
Când știu că e gata?
Când nu mai recunoști resturile inițiale, are culoare închisă și miros de pământ umed. Dacă mai găsești bucăți mari, le poți scoate și le pui înapoi la un nou ciclu.
